Este un statement ca eu am o problema cu jumate din populatia Bucurestiului si cu trei sferturi din cea a Rosioriului. Caci eu, in incercarea mea disperata de a ajunge la o indiferenta perfecta, am ajuns sa am imprimata in piele ura ce, ca-n desene animate, imi ucide 3 din 4 incercari de a relationa. Dar acum nu o sa vorbesc despre ei, m-am plictisit sincer sa fac misto de altii cand problema de astazi tine de propria-mi persoana.
Subiectele mele de discutie se schimba ciclic in functie de urmatorul aspect :
1. Sesiune : Eu nu pot sa ajung la un echilibru, oricat m-as chinui. Deci in aceasta perioada a anului sunt obsedata de scoala. Si mama mi-ar spune ca nu-i un lucru rau. Dar este. In primul rand ca eu nu pot sa ascult pe nimeni care nu este cu mine in grupa. Colegele mele de apartament presupun ca sunt foarte terorizate, deoarece, ca exemplu, la intrebarea : « Mergem la lansare Specii ? », raspunsul meu a fost « Sa-mi bag pula, am luat 6 la econometrie. Sa ma duc la marire ? ». Si dupa desigur ca am uitat intrebarea si m-am considerat marginalizata cand am vazut pe facebook ca ele participa si mie nu mi-au spus. Si stiu ca sunt destul de enervanta daca conlocutorul meu nu este la finante si nu este obsedat de note, deoarece in afara sa plang ca « nu e corect », sa invat si sa fumez in timp ce vorbesc despre facultate nu fac nimic. A, ba da, promit ca o sa merg la cursuri si seminarii de pe urmatorul semestru (e a treia oara cand fac asta).
2. Perioada libera (fara sesiune si prieten) : Cum scoala nu mai reprezinta o prioritate, obsesia mea se reduce la sex. Si iar e drama. Daca in sesiune visam numai ca pic sau nu ajung la examene, in aceasta perioada visez numai pozitii. Si desigur, nu pot sa ma concentrez la ce spune persoana cu care vorbesc decat daca vorbeste despre sex. Si iar sunt greu de suportat . Iar mama clar mi-ar spune ca e un lucru rau. Norocul meu este ca sexul este un subiect de conversatie ce poti sa-l abordezi mai usor decat finantele. Deci, na, nu sunt ATAT de enervanta.
3. Periodata perfecta : Asta este cam cea mai des intalnita perioada a mea (nu in ultimul timp, desigur) . Nu am sesiune, nu am probleme cu sexul. Teoretic nu am drame. Dar cum practica este un lucru diametral opus teoriei, desigur ca subiectele mele de discutie sunt limitate. Deci obsesiile mele sunt legate de faptul ca urasc oamenii in general, o lista cu 9759475398 de nume in particular. Si fac un milliard de teorii cum viata mea ar fi mai frumoasa fara ei. Si cum nu e corect faptul ca existenta lor imi perturba mie perioada perfecta. Partea proasta este ca de obicei il urasc si pe acel el ce nu ma duce in perioada 2. Habar nu am de ce. Iar dupa ce relatia s-a terminat, nu pot sa-mi revin la o stare normala, fiind in soc ca am putut sa fiu cu o persoana atat de proasta. Si sufar ca nu inteleg de ce ma combin, pana la urma, numai cu ratati. Plus ca e perioada cand imi fac datorii pentru cosmetice si sunt deprimata ca m-am ingrasat.
Problema este ca, indiferent de perioada, eu nu pot sa fiu fericita. Nici daca as lua 10 pe linie, as avea cel mai simpatic prieten si cei mai ok amici. Pentru ca sunt obsedata de obsesii si caut perfectiunea ce, din pacate, sta ascunsa in barba lui Mas Craciun.
vineri, 4 februarie 2011
Obsesii ciclice
Publicat de dumb_rava la 14:55 0 comentarii
miercuri, 5 ianuarie 2011
Prietenii inultile
Fiind om,te gandesti ca singur pe lume nu poti sa rezisti,ca viata e facuta sa o petreci fie in doi si sa fie o viata monotona dar considerata de cei in cauza “romantica, plina de extaz si amintiri”,fie intr-un grup de prieteni.Acest grup de prieteni nu ti-I alegi tu,fireste.Daca asa ar fi, nu ai mai comenta dupa fiecare petrecere sau intalnire cu ei, cat de penibili sau lipsiti de haz sunt.Prietenii in general sunt oamenii care iti asculta frustrarile,intamplarile de neuitat din viata ta fara sa te ajute cu nimic. Imprietenirea se poate intampla in cazul in care nu stii sa-ti pretuiesti timpul si sa-l utilizezi pe chestii care,probabil candva in viata iti vor fi de folos.
Deoarece prietenii asta fac:iti ocupa timpul vietii si nici nu iti dai seama.
Ce am spus mai sus se intampla in mod normal.DAR:cand prietenia in sine pentru “una lume” inseamna sa-ti alegi activitati precum dans in ploaie de cuvinte intalnite in toate grupurile de mahala de pe strazi si nu numai,unde toti cocalarii invata limba tiganeasca pe langa care pustoaicele fara educatie sau cu ea pierduta intre slitul vreunui tigan,incearca sa se faca placute de ei,atunci e grav…sau “lame”( daca o citez pe fata cu ochii dati peste cap).Realizezi ca tu,ca om normal si plin de viata,incerci impletindu-ti viata cu acesti oameni ca nu faci altceva decat sa decazi cat mai mult posibil.Inteligenta iti trebuie in orice situatie,ori daca viata ta e prinsa inre oameni inculti care se uita ciudat in ochii tai spunand in sinea lui:”Asta parca vorbeste din dex”,este din nou lame…Practic nu exista prieteni,sunt convinsa ca tuturor le-au trecut aceste vorbe prin minte,insa daca totusi intalnesti persoane mai inteligente decat tine care nu vorbesc doar de cand ,unde si cine cu cine s-a mai combinat,atunci realizezi ca merita totusi sa incerci.
Povestile sunt multe si mi-ar trebui multe pagini sa descriu infinitele cacaturi printre care sub nicio forma nu este indicat sa traiesti,insa ma rezum la atat fiind pe deplin multumita de prieteniile castigate in prezent.
Publicat de dumb_rava la 15:58 0 comentarii